De nu le poţi duce...

De veşti zic... Atât de multe într-o zi că nu le poţi duce. Şi mai sunt şi bunicele. Ei, multe n-ar fi ele, da' la cum nu s-a întâmplat nimic pozitiv la ţărişoară de nişte ani încoace, e bine şi cu două veşti bune într-o singură zi.

Prima ar fi că cică nu-i micşorează pensia lu' maică-mea. Asta mă bucură. În rest, mă doare fix în cot că magistraţii şi-au păstrat pensiile speciale. Urât din partea lor, ce să zic? Da' pân' la urmă, pe bune, faptul că magistraţii rămân cu aceleaşi pensii e cel mai rău lucru care mi s-ar putea întâmpla? Ei bine, nu. N-am timp să mă indignez că ei şi-au păstrat megapensiile, sunt ocupată să fiu fericită că şi maică-mea va rămâne cu acelaşi cuantum al pensiei, după ce i-a trecut glonţul pe lângă ureche. O să scadă punctul de pensie şi or să crească taxele. Şi impozitele. Şi TVA-ul. Nu ştiu io cum e cu calculelele, da' ăia care ştiu cu cifrele cică asta cu creşterea taxelor o să fie puţin mai uşor de suportat de către pensionari decât ciuntirea efectivă a pensiei. O fi.

A doua: îl eliberară pe DD. O fi avut şi el partea lui de vină în toată povestea cu şantajul, n-am de unde să ştiu, da' nici nu pot să-i suspectez pe mare parte dintre reprezentanţii legii de verticalitate. De altfel, pe unii nu-i poţi suspecta nici de prea multă competenţă. Sigur, nu generalizez, că n-ar fi corect. Da' chiar să transformi un Diaconescu sau un Becali în "Denişi, pericole publice" şi să-i cercetezi în stare de arest... nu se face. Dacă stau să mă gândesc bine, nu mi-ar fi teamă că ăştia doi ar putea băga cuţitu' în mine sau mi-ar fura poşeta dacă i-aş întâlni pe stradă. Acu' cică-şi face partid şi candidează şi la preşedinţie. Nici nu mă gândesc să nu iasă din primul tur. Poate c-o să reuşească să facă ce n-au făcut alţii până acum. Poate. Ar fi ceva... Da' ce te faci că nici el n-o să poată conduce singur... O să aibă nevoie de miniştri, de consilieri, de tot felu' de... specialişti. Şi cine ne poate garanta că n-o să avem parte din nou de o Udrea, de un Videanu, de un Berceanu, de un Blaga, de un Funeriu... d-ăştia competenţi, corecţi şi, mai presus de toate, dezinteresaţi? :) Îngeri d-ăştia care te mănâncă pân-ajungi la Dumnezeu.
În fine, vai de capu' ei de ţară!!! Care n-a avut noroc :)

Cum sa ne bagam picioarele in limba romana

Din nou despre "geniile condeiului" care-si zic ziaristi.

Incepem cu "sportivii" care arunca incotro nimeresc cu chestiile alea de se numesc "cuvinte" mai ceva decat ar face-o cu mingea. Avem urmatoarea fraza schingiuita, care se pare ca a fost rostita de Ion Craciunescu (am spus "se pare" pt ca am cautat pe mai multe site-uri de specialitate ca sa imi dau seama care a fost intocmai afirmatia lui Craciunescu, numai ca formularile variau de la un site la altul; dar indiferent de cum s-a exprimat Craciunescu, ziaristul are libertatea de editare si poate prelucra/reformula o fraza care nu suna bine): "Gigi Becali m-a sunat si si-a cerut scuze pentru afirmatiile pe care le-a adus la adresa fiului meu". Nimic mai incorect d.p.d.v. gramatical. Nu aduci "afirmatii la adresa cuiva", poti aduce "acuzatii la adresa cuiva" sau poti "face afirmatii la adresa cuiva". Da' noi suntem combinatori innascuti, nu-i asa? D-aia combinam cuvintele de nu se vad. Si mai ales in titlu ne place sa trantim niste combinatii... mama-mama. In text exprimarea e corecta.

Continuam cu celebra virgula dintre subiect si predicat, da' e in tabloid si nu se pune pt ca cititorii de tabloide nu e asa destepti si nu le are ei p-astea cu limba. Bine macar ca redactorii de la tabloide e inteligenti, da' mai are si ei mici scapari, gen virgula intre subiect si predicat. Si nu-s la prima abatere de felul asta.

Incheiem cu o impletire a textului cu imaginea cel putin amuzanta (in partea stanga: care dintre cele doua personaje o fi Locic si care or fi asociatii? Sau Locic e cel care le face poza asociatelor?) si cu o alta "scapare" de limba (in partea dreapta). Sau a limbii. Sau in limba. "Iubit-o nu mai plange"?!? Nu zau. O bagati numa' cand nu trebuie. Cratima. O fi si vreo legatura intre versurile din dreapta si imaginea din stanga?

Patimile de vineri ale deontologilor

HRISTOS A INVIAT!

Vinerea Patimilor: zi mare pt crestinii de rand, zi si mai mare pt crestinul Gigi Becali. Patronul stelist a fost eliberat. Sa fim bine intelesi: nu am cultul lui Becali, ca persoana publica imi este indiferent. Ma rog, aproape indiferent. Singura reactie pe care mi-o provoaca atunci cand apare la televizor este amuzamentul fata de stereotipiile atat de bine cunoscute. Cu toate astea, recunosc ca m-am bucurat sincer cand am aflat ca a fost eliberat. Nu stiu cat de reale sunt magariile de care a fost acuzat, dar nici nu cred ca era cazul ca justitia sa inceapa cu el sa-si faca datoria. Pana la el sunt o gramada de alti infractori pe care nu-i mai considera nici dracu' pericol public. Partea proasta e ca multi dintre ei ne conduc.
Dupa eliberarea lui Jiji de vineri seara, m-a lovit o mare curiozitate, izvorata din nu stiu ce, de a vedea cam cum a fost reflectat evenimentul in presa. Evenimentului i s-a dat o amploare deosebita. Becali e un personaj controversat, deci merita toata atentia presei. Motiv pt care nu consider ca eliberarea lui ar fi trebuit trecuta cu vederea sau consemnata ca fapt divers. Dar mi se pare exagerat sa i se aloce atata spatiu tocmai in Vinerea Mare. La ce bun? Toate articolele s-au bazat pe aceleasi citate din Gigi Becali. Nimic nou, nimic spectaculos. Televiziunile macar au mai adus diversi comentatori in platouri sa-si dea cu parerea.
Fara sa am veleitati de analist politic sau de alta factura, am constatat urmatoarele: cei mai multi au ales sa deschida prima pagina cu articole despre eliberarea lui Becali. Altii au optat pt o varianta mult mai adecvata momentului - semnificatia Pastelui - si l-au exilat pe latifundiar intr-o stire plasata in baza paginii. Din ultima categorie fac parte cei care nu au consemnat in niciun fel evenimentul in editia print, dar nu l-au ratat in online, chiar daca au avut doar preluari de pe agentiile de presa.
Ziua si Gardianul, spre exemplu, si-au trimis redactorii sa participe la slujba Prohodului. Altfel nu-mi explic cum de editiile print de sambata ale celor doua cotidiene anunta ca Gigi ramane in arest. Pt acest motiv, Ziua hotaraste ca latifundiarul nu are dreptul decat la un ou rosu (titlul de prima pagina: "Oul lui Becali"), iar Gardianul - ca Becali a mai pierdut un meci in fata Parchetului (titlul de prima pagina: "Meciul Parchet - Becali 4 - 0. Patronul Stelei ramane in arest preventiv"; pt cei de la Gardianul, mentinerea lui Becali in arest este atat de fireasca, incat nu merita sa-i aloce o deschidere, insa merita sa acorde articolasului un keyword otevist: "Dezvaluiri"). Noroc cu online-ul, unde stirile de ultima ora si update-urile stau la loc de cinste cand e cazul. Via internet, Ziua ne anunta: "Gigi Becali free: "Mai multe lucruri nu va pot spune, ca nu am ce"", iar Gardianul opereaza o preluare de pe Mediafax: "Gigi Becali, eliberat sub control judiciar".
Romania Libera trece in plan secund stirea despre eliberarea lui Becali ("Gigi Becali paraseste arestul") si deschide cu un articol dedicat Invierii. Genul asta de abordare chiar mi-a placut.
Jurnalul National si Cotidianul nu au pe site pdf-ul primei pagini, motiv pt care nu mi-am putut da seama care este articolul central (doar nu credeti ca am iesit sambata sa-mi cumpar ziarele, doar ca sa fac analiza primelor pagini; ntz). Titlurile dedicate eliberarii lui Becali sunt: "Gigi Becali: "Sunt doar războinicul familiei mele"" (JN) si "Becali: Nu mai sunt Războinicul Luminii!" (Cotidianul).
Gandul aloca evenimentului un spatiu destul de amplu "exclusiv online", intrucat Gandul nu mai are de ceva timp editie print sambata - "Patimile lui Gigi Becali s-au încheiat în Vinerea Mare. Patronul Stelei este din nou un om liber".
Adevarul are pe prima pagina un titlu destul de tendentios daca ar fi sa-l raportam la continutul articolului. Pe cat de obiectiva este relatarea evenimentului, pe atat de insinuant este titlul de prima pagina: "Barabas al -II-lea". Chiar o fi Becali singurul Barabas din aceasta tara? Indraznesc sa zic ca nu.
Evenimentul Zilei; titlul de mare inspiratie "Vinerea mica a justitiei romane" probabil se vrea a fi spiritual, dar oare este? Aproape ca as fi fost tentata sa cred lucrul acesta, doar ca, spre deosebire de materialul din Adevarul, articolul din EVZ e la fel de tendentios ca si titlul. Oare domnii de la oficios or fi auzit de zicerea latineasca "sine ira et studio"? Probabil ca au auzit, ca prosti nu sunt, dar o aplica tot atat cat aplica si prevederile din codul deontologic al ziaristului. Vorbesc aici de un articol de presa, nu de un editorial sau de un blog unde iti exprimi propria opinie.
Si apropo de editoriale, ziaristii de la EVZ bag seama ca s-au mobilizat in Vinerea Mare, nu gluma. Drept care au pus de-un editorial pe aceeasi tema: "Cei doi B: Barabas si Becali".
Citez din editorialul lui Calin Hera, un material bine argumentat, de altfel, care chiar mi-ar fi placut daca nu ar fi fost scris cu ura:
- "Justiţia română (...) a pus semnul egal între Barabas şi Becali. Cei doi B care au bucurat prostimea.";
- "...n-a existat niciun semn că Justiţia ar putea triumfa vreodată în spaţiul carpato-danubiano-pontic. (...) La noi funcţionează perfect imunitatea borfaşilor.";
- "Patru rânduri de judecători au spus că el trebuie ţinut în arest pentru că un individ care îşi asmute gealaţii asupra adversarilor (...) reprezintă un pericol social. Al cincilea rând de judecători, despre care surse bine informate spun că a fost unul special (...), a fost de altă părere. A interpretat altfel decât celelalte patru aceleaşi date ale problemei."
- "Românii se întorc la jucăria Gigi."
Credeam ca ziaristii prezinta obiectiv faptele. Sau, cel mult, isi dau cu parerea in editoriale. Dar nu credeam ca ziaristii au dreptul sa se converteasca in instante de judecata. Nu zic ca justitia romana isi face datoria. O, nu, foarte departe de mine gandul asta. Dar acum nu la ce face sau nu face justitia romana ma refer, ci la ce face si n-ar trebui sa faca un formator de opinie care-si zice ziarist. Si nu, nu o sa incerc sa combat afirmatiile de mai sus. Nu de alta, dar recunosc ca nu am cultura politica necesara ca s-o fac. Atat vreau sa zic: nu sunt doar "doi B care bucura prostimea". B-ul suprem cui il lasam? Cel care a adunat multimile in Piata Universitatii in calitate de victima a 322-lor, oferindu-le paine si circ, dandu-le intalnire din trei in trei luni, in semn de multumire pt sustinerea pe care au aratat-o fata de el (apropo, cine n-o fi mai ajuns la intalnirile alea: multimile sau B-ul suprem?) si urandu-le sa traiasca bine.
Inteleg ca presa e politizata si ca ziaristii au ajuns portavocile icsilor si igrecilor din politica romaneasca. Daca ziaristii care scriu mizerii o fac cu constiinta curata, atunci presa din Romania chiar s-a dus dracului; daca le scriu pt ca asa zice politica editoriala, incerc sa-i inteleg, pt ca, nu-i asa, nu musti mana care te hraneste. Insa refuz sa-i inteleg pe cei care improasca in stanga si-n dreapta cu "adevaruri universal valabile" (parerea lor), dar nu sunt capabili sa vada la o distanta mai mare de o aruncatura de bat din cauza barnei din ochi. Pana la urma, toti avem cate o preocupare care nu ne face cinste: prostimea se bucura ca jucaria Gigi a fost eliberata (si eu am zis la inceputul postarii ca eliberarea lui m-a bucurat sincer, motiv pt care nu mai are rost sa-mi declin apartenenta la categoria sus-amintita), iar intelectualii pupa funduri sus-puse.