16 iunie 2009

Avem echipa. De ce ne trebuie valoare?

Cristiana Mitroi, Cristi Botez, Marius Coman, Gina Visan si, probabil, in curand, Catalin Cocos. Oile negre de la Adevarul Holding. E posibil sa nu fie singurii, dar sunt numele cele mai vehiculate in ultima vreme.
Cu toti am impartit aceeasi redactie. Din pacate, nu i-am cunoscut foarte bine. A fost pierderea mea, as fi avut de invatat cate ceva de la fiecare. De fapt, unul dintre putinele lucruri cu adevarat importante in viata: demnitatea.
Despre Cristiana stiu doar ca refuzul de a semna un articol cu numele Alinei Plugaru a costat-o locul de munca. Si o carte de munca retinuta ilegal de catre angajator.
Cristian a vrut sa beneficieze de concediu conform Codului Muncii, si nu conform unui ROI conceput dupa ureche. A platit acelasi pret pt "aroganta" de a imputa sefilor faptul ca nu are nevoie de concediu atunci cand sunt ei dispusi sa i-l acorde.
Pe Marius il stiam doar din vedere. Noroc cu intranetul, de unde am aflat ca este "recidivist", motiv pt care a parasit si el trustul. Tot de pe intranet cica i s-ar fi tras si lui, ca ar fi postat niste comentarii indecente legate de un concurs de fotografie.
Gina... cu Gina am impartit multe. Aproape totul, de fapt. De la fisele pt cafea pana la tipetele isterice, zilnice, ale alora care erau convinsi ca poseda mai multe "oo" decat le-a dat natura. Gina a indraznit sa nu se lase restructurata. A contestat evaluarea care cica i s-ar fi facut si in urma careia a fost aleasa sa paraseasca departamentul de corectura. Cu acordul partilor, of course, c-asa e frumos. Nu si legal. Si daca ea n-a vrut, au vrut altii care nu i-au mai permis accesul in redactie, ba chiar au dat cu ea de toti peretii, la propriu, pt ca a indraznit sa se strecoare inauntru in momentul in care sosise politia.
Catalin... realmente m-a surprins. Nu parea genul de om care sa se implice in conflicte. Insa demnitatea nu are, pana la urma, legatura cu conflictele. Cu Catalin am impartit si atmosfera de la Adevarul, dar si... statusurile de messenger. Citind postarea lui, "La comemorare", mi-am amintit ca primul status pe care si l-a afisat cand a venit la Adevarul a fost "Promit sa spun adevarul si numai adevarul". Se pare ca nu era nevoie. Ba, vazand de la ce i s-a tras, as putea spune ca nu era nici macar voie. Catalin nu a plecat inca de la Adevarul. Pt a doua oara, surprinzator. Vitejii se arata, de obicei, dupa razboi. Catalin e insa exceptia care confirma regula. As putea spune ca, dupa ce am plecat eu de la Adevarul, am ramas conectata la atmosfera din curtea holdingului gratie statusurilor lui Catalin. In ultima perioada, nu-mi miroseau a bine. Statusurile, desigur. Pana cand am avut si confirmarea.
Vina lui a fost ca nu a scris la comanda ("Am refuzat să mă bag în lăturile dintre Adevărul şi Intact şi am primit amendă!!!"; "Ei, din acel moment, a început circul"; "Periodic, primesc câte o amendă ilegală sau avertisment neîntemeiat").
Vina lor, a tuturor, a fost comuna. Nu s-au lasat manipulati. N-au permis sa li se calce in picioare demnitatea. Si nu i-a interesat pretul pe care urmau sa-l plateasca.
Reciteam aici (http://www.reportervirtual.ro/2009/03/concediere-prin-intranet-la-adevarul.html) un comentariu (al cuiva care spune "adevarul", fireste) si m-am oprit asupra urmatoarei afirmatii: "Voi, cei 4, nu faceti cinste niciunui pamant pe care calcati". Personal, sunt de acord cu prima parte a afirmatiei, doar ca as incheia cu "nu faceti cinste niciunei redactii prin care calcati" (si acum sunt 5, nu mai sunt 4). Ar putea fi adevarat, atata timp cat ii putem da notiunii de "cinste" conotatia care ne avantajeaza. Daca a fi cinstit inseamna sa semnezi cu alt nume un articol care iti apartine; sa scrii despre concurenta asa cum vor altii, desi tu nu le impartasesti parerea; sa semnezi ca esti de acord sa parasesti un loc de munca, desi tu nu pleci de bunavoie fiind, de fapt, restructurat; atunci, da, repet, nu aveti cum sa faceti cinste nimanui.
Dar ce mai conteaza 5 oameni cand "echipa" are peste 1.000? Cine mai are nevoie de serviciile voastre? Pe cine mai intereseaza ca aveti idei si condei, daca refuzati sa va pliati pe principiile companiei? Si, in plus, mai purtati si vina de a fi sindicalisti. Desi unii chiar nu sunteti, eticheta e aceeasi.
Sa aveti bafta la procese.
Pana la urma, adevaratilor jurnalisti le sta mai bine freelanceri.


UPDATE, 2 iulie

Citesc si nu-mi vine sa cred http://www.reportervirtual.ro/2009/07/adevarul-continua-seria-de-mizerii.html
Luminita Bogdan, redactor - deja fost - la departamentul de externe, a parasit si ea ziarul cu fruntea sus. Se pare ca Luminitei nu i-au fost contestate calitatile de bun jurnalist: a fost trimisa in mijlocul protestelor de la Chisinau generate de alegerile din aprilie si a reusit, "cu vointa si ISCUSINTA", sa se descurce ca un adevarat profesionist.
Laurentiu Ciocazanu, director editorial "Adevarul" si unul dintre putinii sefi care, mie, personal, mi-a lasat impresia ca ar comunica destul de bine cu angajatii, scria intr-un post dedicat celor doi jurnalisti "Adevarul", prezenti la evenimentele de la Chisinau: "Printre cei bagati cu forta in avion si trimisi pachet acasa se afla si fotoreporterul “Adevarul”, Horia Calaceanu. Ieri, colega noastra de la International, Luminita Bogdan, care prin vointa si iscusinta a reusit sa stea o saptamana in coasta Anticristului Sovietic de la carma Moldovei, a fost si ea sfatuita subtil sa-si ia talpasita. Bine ati venit acasa, dragilor! Imi pare rau ca nu v-ati putut face meseria dincolo de Prut, dar chiar avem nevoie de voi aici."
http://adevarul.ro/blogs/laurentiu_ciocazanu/2009/04/10/ceausescu-din-chisinau-suparat-pe-jurnalistii-adevarul/

Concluzia mea: e nevoie de profesionisti, intr-adevar, pacat ca valoarea se masoara in gradul de aplecare a capului. Iar "de voi aici", cum spuneam si mai sus, chiar nu are nevoie nimeni daca va incapatanati sa va mentineti verticali.

19 comentarii:

  1. oana,asta e doar inceputul. sunt multi nemultumiti la adevarul. unii nu au curajul sa spuna nimik. sunt la mijloc rate, copii, ani de truda. altii se vand, poate, pe nimik. sunt pusti la inceput de drum, pe care nu ii intereseaza o carte de munca sau nu ii deranjeaza sa scrie la comanda. nu vb aici despre cei care se vand pe bani multi(alde simona si altii). sunt convinsa ca si ei au nemultumirile lor. mai sunt cei putini care nu se sperie de un cornete, de o halpertina (stim noi cu ce rimeaza) sau de domnul ciocanitoare taca-taca popescu. si daaaaa, nu m-a interesat pretul, si multa rabdare mi-a trebuit, doamne, in acele clipe.

    RăspundețiȘtergere
  2. Putine trusturi de presa, putine optiuni de cariera. Lumea presei e mica, dupa ce pleci cu scandal de la unul din cele patru (Adevarul, Ringier, Intact si Realitatea-Catavencu)gasesti greu un loc sub soare. Am trecut prin doua plecari, "din cauza politicii editoriale" si mi-am dat seama ca nu se merita. Jurnalistul e doar un fir de nisip intr-un desert.

    Cat timp nu esti un editorialist mediatizat la TV, cu cel putin 10 ani de experienta in bransa, plecarea/revolta din redactie nu conteaza.

    Ionel

    RăspundețiȘtergere
  3. Ionel
    Iti dau dreptate cu asta "dupa ce pleci cu scandal gasesti greu un loc sub soare", tocmai de-aia sunt extrem de putini cei care au plecat cu scandal. Nu vezi? Sunt doar 5, dintre care Catalin inca nu a plecat (nu plecase la momentul in care scrisesem eu postarea), iar Marius Coman nu a plecat cu scandal. In rest, ce pot sa-ti spun? Ii felicit si pe cei care au curajul sa plece dintr-un loc unde nu se simt bine, si pe cei care rezista. Si intr-adevar, revolta nu prea conteaza dupa cum se vede. Asta este, cei mai multi purtam vina de a ne fi nascut mici.
    Multumesc. Bafta

    RăspundețiȘtergere
  4. Suna foarte trist ce spui, dar stiu ca e adevarat, iar lucrurile stau chiar cu mult mai rau in realitate. Comentatorii de pana acum- Gina si anonimul, au rezumat perfect situatia. Ea va deveni curand si mai cunoscuta-dar ma intreb daca asta chiar o sa ajute.

    RăspundețiȘtergere
  5. bine ai venit, nadia
    sa fiu sincera, mi-e teama sa ma gandesc ca n-o sa se intample nimic pozitiv pe viitor. ma bucur totusi ca mai exista in presa oameni cu coloana vertebrala, putini din pacate, care au posibilitatea, prin intermediul blogurilor voastre, sa-si faca publice situatiile mizerabile prin care trec.
    multumesc de vizita

    RăspundețiȘtergere
  6. Oana,nu stiu daca sunt multi sau putini cei care-si asuma asta, dar stiu ca vor fi tot mai multi. Si la un moment dat, se va ajunge la o criza adevarata...nu continui pt ca am multe de spus despre asta, iar parerea mea nu inseamna mare lucru. Am contribuit la primul proiect de statut al presei romane, pe cand meseria ca atare nici nu era inclusa in Nomenclator- proiectul care prevedea nu restrictii ci drepturi pentru jurnalisti, dupa modelul presei occidentale - facilitati sociale si absolut normale pe care TOTI ziaristii din statele occidentale le au de ani buni. A picat in drum spre Parlament si nimeni niciodata nu l-a mai sustinut. Si nici nu va ma propune curand ceva asemanator. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne spunem deschis parerea, fara atacuri la persoana. E vorba de statutul nostru si atat, si cred ca putem cel putin sa avem o parere. Dar stiu ca pe multi, asta ii poate costa postul. Postul uneori mizer, dar care le aduce hrana cea de toate zilele, lor si familiilor. Mai bine imi stergi comentariul dupa citire, ca prea incep sa spun adevarul. Si nu degeaba, ci pt ca am vorbit cu mai multi colegi pe care-i cunosc, ci care mi-au spus exact asta, si faptul ca nu au de ales.

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu-ti sterg comentariul pt ca e foarte interesant ce spui, iar lumea trebuie sa afle ca te-ai zbatut pt statutul ziaristului. Eu ma uit la ce s-a ajuns si am impresia ca vad un film care nu se mai termina. Refuz sa cred ca in Romania libera a anului 2009 esti manipulat, agresat, izolat, dat afara in suturi, supus presiunilor ca sa cedezi psihic pt ca mai ai o urma de demnitate. Da, cred ca ai de ales: iti pastrezi demnitatea sau iti pastrezi locul de munca. Amandoua nu mai pot merge mana in mana. Iar cei mai multi aleg sa se compromita tocmai pt ca au familii de intretinut.
    Raman insa la parerea mea si cred cu tarie in ce-am spus in finalul postarii: adevaratii jurnalisti, cei pt care jurnalismul reprezinta, asa cum zici tu in ultimul post, o vocatie, nu o simplă slujbă de opt ore, sunt astazi freelanceri.

    RăspundețiȘtergere
  8. Exact asa e- ori, ori! Daca ai incerca sa faci o mica ancheta colegiala printre jurnalistii in situatia asta-si mai ales, printre cei care au spus public ce au avut de spus, ai vedea ca 1.ori au iesit deja din presa pt. ca nu si-au mai gasit niciun job 2. ori mai spera si isi cauta inca un job. Multi sunt extrem de cunoscuti si cu un CV cat se poate de impresionant. Desigur, refuza sa vorbeasca public despre asta. Nu pot decat sa fiu extrem de multumita ca nu ma aflu in aceeasi situatie. Pentru ca, recunosc deschis- as fi facut ce au facut si ei. As fi tacut. Asa cum am facut-o pana acum. E vorba doar de tacerea publica, pentru ca altfel, repet, mi-am aparat intotdeauna echipa,oriunde am fost. Si mai sunt inca destui in presa noastra care ma cunosc si stiu asta!

    RăspundețiȘtergere
  9. Si cand ma gandesc ca la un moment dat am vrut sa ma fac ziarist , si chiar vorbisem sa ma angajez , dar nu mi-a placut ca se lucra si duminica , si era musai ca macar odata pe luna sa fiu si eu de servici .
    Chestia asta nu m-a tinut decat vreo trei-patru luni , pana cand ziarista pe care pusesem eu ochii a hotarat ca e timpul sa ne cunoastem mai bine , si atunci mi-am dat seama ca un jurnalst cam face foamea .

    RăspundețiȘtergere
  10. @romania
    Cam asa e, meseria asta cere sacrificii. O gramada. Deci e musai s-o faci cu pasiune ca altfel ti se ia repede. Prea multe nu cred ca ai pierdut. Uita-te si tu, zona jurnalismului se degradeaza pe zi ce trece.
    Multam frumos de vizita si de coment.

    RăspundețiȘtergere
  11. merci pt reclama Oana.. da macr cand ma mentionezi acolo..pune pe tava toata mancarea de peshte care a fost ca sa inteleaga tot omul ce se intampla!!!..eu am plecat pt ca nu suport sa plec capul cand vad nereguli.. cand drepturile esentiale sunt incalcate...nicidecum din cauza concursului ala de fotografie .. ala a fost defapt ultima picatura care a umplut paharul... un pretext ieftin...iar faza cu "recidivist" l-ai citat pe Cornete??:)))trebuia sa spui ca m-a facut si sindicalist si che guevara.. istigator etc etc etc ..

    RăspundețiȘtergere
  12. @cretzoo
    Nu stiam de faza cu "sindicalistu'" si cu "Che Guevara". "Recidivist" era apelativul de pe intranet, p-asta il tineam eu minte. Despre tine chiar nu stiam multe amanunte, d-asta m-am limitat la a zice doar despre concursul de fotografie. Mersi de completari.

    RăspundețiȘtergere
  13. Sunt multe amanunte importante pe care pun pariu ca nu le sti..amanunte despre oamenii pe care i-ai amintit mai sus si printre care ma aflu si eu ..daca vrei sa faci o analiza mai adanca a problemelor legate concedierile abuzive din adevarul holding incearca sa vorbesti cu fiecare...
    PS. asa a facut si Tibi..- vezi succesul bloglui sau!

    RăspundețiȘtergere
  14. PS.. vezi ca ai probleme cu blogul.. nu incarca dec cand vrea el comentariile,de ex acum a trebuit sa postez cu anonim:D

    RăspundețiȘtergere
  15. Specificul blogului meu e diferit de cel al blogului lui Tiberiu. El da informatii, investigheaza, pe cata vreme eu scriu povesti si nu-mi dau cu parerea decat despre locurile pe unde am lucrat (pana acum, doar despre unul singur) si pe unde cunosc cat de cat situatiile. Postarile legate de cei care au plecat de la Adevarul le scriu din solidaritate si pt ca inteleg mult prea bine prin ce trece fiecare. Si pt ca am si cititori diferiti de ai lui Tiberiu si care merita sa-si faca o parere despre ce se afla in spatele anumitor quality-uri.

    RăspundețiȘtergere
  16. Am vazut din intamplare ce s-a SCRIS despre noi, jurnalistii implicati in procese. Eu nu am sa va marturisesc decat ca daaaaa, am avut curajul sa refuz un articol despre Alina Plugaru care fie vorba intre noi, era si este o curva penala (scuzati-mi limbajul, nul folosesc decat in cazuri extreme, ca cel de fatza). Nu-mi puteam permite ca ceea ce scriu si semnez sa aiba un impact atat de negativ asupra a mii de adolescente ce puteau eventual citi si articolul semnat de mine, atunci. Vedetele goale, pline de bani si faima mascata si etalata in ziarele colorate nu mi-au fost niciodata pe plac. Am scris despre tot felul de asa zise vedete, am scris, recunosc, pana una alta din acei bani am luat paine, un suc, haine, da recunosc, dar, in mometul in care am fost pusa la propriu sa scriu despre o curva penala de trotuar, am zis pas....si m-a costat 2 ani de proces cu Click-ul, un ziar de mizerie cu oameni de mizerie. Am resusit sa castig procesul, da, dar gustul amar nu mi-l poate luat nimeni. Va ramane, iar biruinta si victoria nu au avut decat izul de a da inca o data dovada unei demnitati pe care o am si am sa o am pana cand voi inceta sa ma exprim, fie verbal, scris...sau mai stiu eu cum! Sa le ramana unor sefi fara calificare profesionala meritul de a deforma si strica vietile zecilor de mii de oameni ce citesc mizeriile scrise de catre ei. Eu mi-am luat adio de la o presa in noroi si de la oamenii ce scriu presa de mizerie din Romania. Mi-e bine acum, asa! Bafta colegilor mei, sa nu va temeti niciodata de nimic in viata, doar de Dumnezeu!

    RăspundețiȘtergere
  17. Cristiana, bun venit pe blogul meu.
    In primul rand, te felicit pt coloana vertebrala pe care putini oameni in ziua de azi o mai au si din ce in ce mai putini jurnalisti. Din pacate.
    In al doilea rand, felicitari pt reusita. Am citit prin alte comentarii de-ale tale ca o sa-l astepti pe mos Craciun pe meleaguri straine cu banii castigati in instanta. Sa te bucuri de ei, asa cum sper sa se bucure de reusita si Cristian, si Gina, si Catalin, si Luminita, si care or mai fi.
    Tare m-as bucura sa invete si altii cate ceva din lectia pe care ne-ati dat-o voi.

    RăspundețiȘtergere
  18. Revin cu multumirile de rigoare ce ti le adresez Oana...si scuzele pentru greselile din text. Nu sunt decat rodul unei nervozitati ce-mi revine ori de cate ori imi aduc aminte prin ce am trecut cu procesul atata timp. Nu de alta, dar fanii mei, ar fi in stare sa spuna...."Analfabeta...nu stie sa scrie!" si ar fi ca si cand as da 2 bani pe ce ar spune unii si altii! Numai bine si multa bafta tuturor, va doresc numai succesuri :)))))), de ce nu!

    RăspundețiȘtergere
  19. Doamne recitesc acum, ma cutremur sincer!
    Da asa e Oana, adevaratii jurnalisti pt care presa e vocatie sunt freelanceri. Asta e libertatea spiritului, asa mi place sa traiesc.

    Te pup tare tare...

    RăspundețiȘtergere

Postarea comentariilor presupune implicit acceptarea acestor termeni şi condiţii:
» Este interzis furtul nickname-urilor şi semnăturilor altor utilizatori.
» Sunt interzise comentariile care incită la acţiuni ilegale, precum şi cele care conţin ameninţări sau violează viaţa privată.
» Nu sunt permise mesajele cu tentă antisocială, cu caracter xenofob sau rasist, mesajele obscene şi injuriile.
» Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor şi îşi asumă consecinţele în cazul unor acţiuni legale.
» Autorul acestui blog îşi rezervă dreptul de a şterge comentariile care nu respectă regulile de mai sus.